Vize şi servicii consulare

Servicii consulare şi asistenţă pentru cetăţenii români

  • Obţinere de acte din România

Obţinerea documentelor din România

Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României îi pot sprijini pe cetăţenii români aflaţi în străinătate la obţinerea unor duplicate ale certificatelor de stare civilă (naştere, căsătorie sau deces).

În unele state, actele oficiale străine (inclusiv cele româneşti) sunt recunoscute numai dacă poartă însemnele unei legalizări sau supralegalizări oficiale.

În ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1961 privind suprimarea cerinţei de supralegalizare a actelor oficiale străine, certificatele emise de autorităţile române sunt recunoscute dacă poartă legalizarea cu Apostilă.

Legalizarea cu Apostilă se face în România de prefecturile municipiilor reşedinţă de judeţ.

În statele cu care România a încheiat acorduri de recunoaştere a actelor oficiale, acestea sunt recunoscute direct, fără nici o altă formalitate. În statele care nu sunt semnatare ale Convenţiei de la Haga şi nici nu au încheiat acorduri de recunoaştere a actelor cu România, actele oficiale române sunt recunoscute numai dacă sunt legalizate şi supralegalizate de autorităţile române.

Legalizarea unui certificat de naştere sau a oricărui alt act oficial se face de instituţia emitentă, iar supralegalizarea se face de Ministerul Afacerilor Externe.

Recomandăm să consultaţi site-urile ambasadele şi consulatele române din ţara în care vă aflaţi, precum şi autorităţile locale ale acelei ţări, pentru a afla cu exactitate care este regimul actelor oficiale româneşti.

 

Condiţii de obţinere

Persoanele aflate în Norvegia pot solicita eliberarea duplicatelor certificatelor denaştere/căsătorie/deces prin intermediul Secţiei Consulare a Ambasadei României la Oslo completând cererea corespunzătoare cu datele necesare; termenul de soluţionare este de minim 90 de zile, de la data depunerii cererii şi achitării taxei consulare.

Duplicatele certificatelor de naştere/căsătorie/deces se pot solicita şi prin procura prin care mandatarul dvs. poate obţine duplicatul respectiv direct de la primăria de la locul de naştere/domiciliu.

 

Pentru obţinerea unui duplicat al certificatului de naştere, titularul se poate adresa Secţiei consulare a Ambasadei României la Oslo.

Certificatele de naştere se eliberează numai la cererea titularilor lor.

Persoanele interesate trebuie să completeze cererea de obţinere a actului, la care se adaugă copia paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.

Ambasadele şi consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din România. 

 Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare cererilor de obţinere a acestor documente.

Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în vederea completării.

Eliberarea actelor de stare civilă, legalizarea şi certificarea copiilor de pe documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Persoanele care au nevoie de aceste acte într-un termen mai scurt, pot solicita eliberarea lor prin intermediul unui mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor române competente (Direcţia de evidenta a Persoanelor si Administrarea bazelor de Date, în cazul actelor de stare civilă ). Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri autentificate de ambasada sau consulatul României din ţara în care locuieşte solicitantul actului sau, dacă nu este autentificată de ambasadă, trebuie să fie autentificată de un notar local şi legalizată sau apostilată de autorităţile

statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.

 

Duplicatele certificatelor de căsătorie pot fi solicitate de unul dintre soţi, prin completarea cererii corespunzătoare şi prezentarea copiei paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate”.

Pentru obţinerea certificatului de căsătorie, titularul se poate adresa Secţiei consulare a Ambasadei României la Oslo.

Certificatele de căsătorie se eliberează numai la cererea titularilor lor.

Persoanele interesate trebuie să completeze cererea de obţinere a actului, la care se adaugă copia paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.

Ambasadele şi consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din România. 

Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare cererilor de obţinere a acestor documente.

Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în vederea completării.

Eliberarea actelor de stare civilă, legalizarea şi certificarea copiilor de pe documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Persoanele care au nevoie de aceste acte într-un termen mai scurt, pot solicita eliberarea lor prin intermediul unui mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor române competente (Direcţia de evidenta a Persoanelor si Administrarea bazelor de Date, în cazul actelor de stare civilă). Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri autentificate de ambasada sau consulatul României din ţara în care locuieşte solicitantul actului sau, dacă nu este autentificată de ambasadă, trebuie să fie autentificată de un notar local şi legalizată sau apostilată de autorităţile

statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.

 

Duplicatele certificatelor de deces pot fi solicitate de un membru al familiei persoanei decedate, cu precizarea motivului pentru care este necesar actul. Cererea de obţinere a certificatului de deces trebuie să fie însoţită de paşaportul românesc al solicitantului sau de un alt act de identitate al acestuia.

Pentru obţinerea certificatului de deces titularul se poate adresa Secţiei consulare a Ambasadei României la Oslo.

Certificatele de deces se eliberează numai la cererea titularilor lor.

Persoanele interesate trebuie să completeze cererea de obţinere a actului, la care se adaugă copia paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.

Ambasadele şi consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din România. Durata de procesare a acestor cereri este de aproximativ 3 luni.

Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare cererilor de obţinere a acestor documente.

Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în vederea completării.

Eliberarea actelor de stare civilă, legalizarea şi certificarea copiilor de pe documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Persoanele care au nevoie de aceste acte într-un termen mai scurt, pot solicita eliberarea lor prin intermediul unui mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor române competente (Direcţia de evidenta a Persoanelor si Administrarea bazelor de Date, în cazul actelor de stare civilă ). Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri autentificate de ambasada sau consulatul României din ţara în care locuieşte solicitantul actului sau, dacă nu este autentificată de ambasadă, trebuie să fie autentificată de un notar local şi legalizată sau apostilată de autorităţile

statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.

 

Obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România

Ambasadele şi consulatele României îi pot sprijini pe cetăţenii români aflaţi în străinătate la obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România.

Certificatele de cazier judiciar pot fi solicitate numai de titulari, prin completarea cererii corespunzătoare, precizarea motivului pentru care este solicitat actul şi prezentarea paşaportului românesc sau a unui alt act de identitate.

Ambasadele şi consulatele României transmit aceste cereri autorităţilor competente din România. 

Ambasadele şi consulatele României deţin formularele corespunzătoare cererilor de obţinere a acestor documente.

Acestea sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate gratuit, în vederea completării.

Eliberarea certificatelor de cazier judiciar, legalizarea şi certificarea copiilor de pe documente sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Persoanele care au nevoie de aceste acte într-un termen mai scurt, pot solicita eliberarea lor prin intermediul unui mandatar din România, care se va adresa direct autorităţilor române competente ( http://www.politiaromana.ro/directia_cazier.htm ). Mandatarul trebuie să fie în posesia unei procuri autentificate de ambasada sau consulatul României din ţara în care locuieşte solicitantul actului sau, dacă nu este autentificată de ambasadă, trebuie să fie autentificată de un notar local şi legalizată sau supra-legalizată de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile.

Care este perioada de valabilitate a certificatului de cazier judiciar? 

Potrivit legii române, certificatul de cazier judiciar este valabil o perioadă de 6 luni de la data emiterii. Dacă depăşiţi această perioadă, va trebui să solicitaţi şi să obţineţi un nou certificat.

 

Adeverinţe de vechime în muncă, carnetul de muncă ori extrase din cartea de muncă pot fi obţinute la:

Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

 Serviciul Evidenţă Arhive Pasive

Adresa: Str. George Vraca, nr. 9 , Sector 1, Bucuresti

Telefon: +40 21 315.00.83.

 

Ambasadele şi consulatele României pot efectua o serie de operaţiuni notariale prin care să asigure capacitatea actelor întocmite de cetăţenii români în străinătate de a îşi produce efectele juridice pe teritoriul României şi în faţa autorităţilor române.

Actele notariale care pot fi efectuate de ambasade şi consulate sunt următoarele:

 autentificarea procurilor şi a declaraţiilor;

 legalizarea copiilor de pe înscrisuri;

 legalizarea traducerilor;

 legalizarea semnăturilor.

Ambasadele şi consulatele României nu pot efectua operaţiuni notariale în ceea ce priveşte încheierea unor contracte, înţelegeri, donaţii sau alte acte de dispoziţie, tranzacţii judiciare, confirmări de hotărâri judecătoreşti, de documente de studii, documente de vechime în muncă, documente privind stagiul militar, testamente, legate, acţiuni în justiţie sau cereri adresate autorităţilor române.

Pentru autentificarea procurilor şi a declaraţiilor, persoanele interesate trebuie să se prezinte personal la sediul ambasadei sau consulatului român şi să probeze identitatea şi calitatea de cetăţean român (cu un act de identitate valabil). Procurile sau declaraţiile se întocmesc, de regulă, de solicitanţi, cu excepţia cazurilor în care aceste acte sunt necesare în cadrul altor proceduri consulare (obţinerea paşapoartelor, a actelor de stare civilă etc.).

Procurile şi declaraţiile trebuie să conţină elementele de identificare ale mandantului şi ale mandatarului şi să precizeze în mod exact scopul mandatului. Ele trebuie să fie redactate în limba română. Actele care conţin precizări neconforme cu legislaţia română, ordinea de drept sau siguranţa naţională nu pot fi autentificate.

În funcţie de ţară, procurile şi declaraţiile întocmite de cetăţenii români pot fi folosite în România şi în lipsa autentificării ambasadei sau consulatului român.

În ţările semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1961 privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine (între care se numără şi România), procurile sau declaraţiile întocmite de cetăţenii români pot fi autentificate, în limba română, de un notar local, urmând ca apoi să fie legalizate cu Apostilă de autorităţile competente ale statului respectiv. Documentele legalizate cu Apostilă sunt valabile, în temeiul Convenţiei, pe teritoriul României, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi. Totuşi, dacă actul a fost redactat într-o limbă străină, el va trebui tradus în limba

română pentru a putea fi opozabil autorităţilor române.

În ţările cu care România a încheiat acorduri de asistenţă juridică în materie civilă, procurile sau declaraţiile întocmite de cetăţenii români sunt recunoscute direct de autorităţile române, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi. Totuşi, dacă actul a fost redactat într-o limbă străină, el va trebui tradus în limba română.

În ţările care nu sunt nici semnatare ale Convenţiei de la Haga din 1961 privind suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine şi nici ale unui acord bilateral de asistenţă juridică în materie civilă cu România, procurile sau declaraţiile întocmite de cetăţenii români pot fi autentificate, în limba română, de un notar local, urmând ca apoi să fie legalizate de autorităţile competente ale statului respectiv şi supralegalizate de ambasada sau consulatul român din acel stat. Dacă actul a fost redactat într-o limbă străină, el va trebui tradus în limba română pentru a putea fi opozabil

autorităţilor române.

Autentificarea procurilor şi declaraţiilor, precum şi supralegalizarea acestora de către ambasadele şi consulatele României sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Procurile pentru încasarea pensiilor în România sunt scutite de taxe consulare şi sunt valabile o perioadă de 18 luni de la data autentificării.

Procurile şi declaraţiile necesare în cadrul procedurilor consulare de obţinere a paşapoartelor româneşti sau a certificatelor de stare civilă nu pot fi autentificate decât de ambasadele sau consulatele României (nu se aplică procedura legalizării cu Apostilă sau cea a supralegalizării administrative).

Pentru legalizarea copiilor de pe înscrisuri, persoanele interesate trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român înscrisul original a cărui copie se legalizează şi un document de identitate valabil.

Pentru legalizarea traducerii în limba română a unui document redactat într-o limbă străină, persoanele interesate trebuie să prezinte documentul în original, însoţit de traducerea în limba română şi de un document de identitate valabil.

Pentru legalizarea semnăturii pe un înscris, persoanele interesate trebuie să se prezinte la sediul ambasadei sau consulatului român cel mai apropiat, să semneze înscrisul în faţa funcţionarului consular şi să prezinte un document de identitate valabil care să poarte semnătura titularului. Nu se poate legaliza semnătura pe contracte, acte de donaţie, acte de tranzacţie judiciară sau alte acte care vizează transmiterea de bunuri ori alte drepturi.

Legalizarea copiilor de pe înscrisuri, legalizarea traducerilor şi legalizarea semnăturii sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

 

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Dacă nu putem ajunge la sediul ambasadei sau consulatului, se pot autentifica procurile prin corespondenţă?

Nu. Prezenţa personală la sediul ambasadei sau consulatului este necesară pentru verificarea de către funcţionarul consular a identităţii persoanei car semnează procura şi a însuşirii conţinutului acesteia. Această cerinţă reprezintă o măsură de asigurare inclusiv pentru dumneavoastră, pentru a evita situaţia în care o altă persoană declară date despre sau în numele dumneavoastră.

În cazul în care, din cauza distanţei sau a unei alte imposibilităţi de deplasare la ambasadă, nu vă puteţi prezenta personal, aveţi posibilitatea, în funcţie de caracterul procurii, de a o autentifica la un notar local şi apoi de a o legaliza sau supralegaliza la autorităţile statului în care vă aflaţi.

Reprezentanţii ambasadelor şi consulatelor române vă pot oferi detalii despre procedura de legalizare sau supralegalizare prevăzută de legislaţia statului respectiv şi despre tipurile de procuri care pot fi supuse acestei proceduri.

 

  • Alte informaţii

Apostila

Aplicarea apostilei în România

Certificarea documentelor cu Apostila este prevăzută de Convenţia de la Haga din 1961 cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizarii actelor oficiale străine.

Apostila dovedeşte că actul pe care a fost aplicat respectă cerinţele de validitate reglementate de un stat.

După aplicarea apostilei actului oficial românesc de către autorităţile române competente, actul este valabil în statul solicitat fără nicio altă formalitate suplimentară.

Pe actele oficiale române se aplică apostila numai în situaţia în care actul respectiv urmează a fi folosit într-un stat care este parte la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, Haga, 1961. Lista actualizată a Statelor parte la  Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, Haga, 1961 este la  http://hcch.e-vision.nl/index_en.php?act=conventions.status&cid=41

În ţările cu care România a încheiat acorduri de asistenţă juridică în materie civilă, procurile sau declaraţiile întocmite de cetăţenii români sunt recunoscute direct de autorităţile române, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi. Totuşi, dacă actul a fost redactat într-o limbă străină, el va trebui tradus în limba română.

 

1. Documente emise în România

Conform Convenţiei e la Haga din 1961, autorităţile române competente să aplice apostila sunt: tribunalele şi prefecturile. 

 Tribunalele aplică apostila pe următoarele categorii de acte oficiale române:

o hotărâri judecătoreşti (în original/copie legalizată) emise de instanţele judecătoreşti române (hotărârile judecătoreşti trebuie să fie legalizate de instanţa care le-a pronunţat, cu numele în clar, de către grefierul care legalizează hotărârea sau de către preşedintele instanţei);

o acte notariale (de exemplu: declaraţii notariale, copii legalizate de pe înscrisuri, traduceri legalizate ale unor acte);

o actele originale/copii legalizate care emană de la un executor judecătoresc; 

o actele originale emise de Registrul Comerţului, semnate clar şi emise cu antetul Ministerului Justiţiei.

Pentru informaţii suplimentare, vă recomandăm să accesaţi pagina web a Ministerului Justiţiei www.just.ro 

 Prefecturile pentru documentele administrative.:

o certificate de naştere, în original, emise după 01.01. 1998;

o certificate de căsătorie, în original, emise după 01.01.1998;

o certificate de deces, în original, emise după 01.01.1998 (Notă: actele de stare civilă emise înainte de 1998 trebuie schimbate cu altele noi. Schimbarea se face la oficiile de stare civilă care le-au eliberat pe cele vechi).

o certificate de cazier judiciar, certificate de cazier auto, în original, eliberate cu cel mult 6 luni în urmă, de la secţia de poliţie în care domiciliază solicitantul sau de la Inspectoratul General al Poliţiei Române, şos. Ştefan cel Mare nr. 13-15, sector 2, Bucureşti;

o certificate de rezidenţă fiscală redactate atât în limba română cât şi engleză, în original, eliberate de administraţiile finanţelor publice din sectoarele 1-6;

o adeverinţe prin care se atesta domiciliul şi cetăţenia persoanei sau statutul juridic faţă de statul român, în original, eliberate de Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, str. Obcina Mare nr. 2, sector 6, Bucureşti;

o adeverinţe privind componenţa familiei, în original, eliberate de Direcţiile Generale Publice de Evidenţă a Persoanelor din sectoarele 1-6;

o actele de studii medii trebuie vizate de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, str. Icoanei nr. 19;

o actele de studii superioare se vizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovarii, str. Grl. Berthelot, nr. 30.

o documente ce atestă calitatea de şcolarizat pe teritoriul României, pentru cetăţenii străini, în original, vizate de MECI-Serviciul Relaţii Internaţionale;

o adeverinţe medicale, în original, vizate în prealabil la DSPMB str. Avrig nr. 72-74 sau Ministerul Sănătăţii str. Cristian Popisteanu nr.1-3, sector 1, Bucuresti;

o certificate de botez/cununie, în original, vizate în prealabil de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, respectiv a Municipiului Bucureşti, str. Sfântul Ştefan nr.3, sector 2;

o certificatele de competenţă ale personalului maritim navigant, în original, vizate de Ministerul Transporturilor si

Infrastructurii;

o brevete de turism, în original, emise de Autoritatea Naţională pentru Turism;

o adeverinţe prin care se atestă vechimea în muncă, vizate în prealabil de Casa Naţională de Pensii si alte Drepturi de Asigurări Sociale, serviciul de specialitate din str. George Vraca nr. 9, sector 1, Bucureşti;

o adeverinţe de calificare în diferite meserii, în original, vizate în prealabil de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, pentru certificatele emise înainte de 1989, respectiv între anii 1990-2003 şi Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti s-au Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Bucureşti;

o Certificatele de traducător, emise de Ministerul Culturii si Cultelor; 

o adeverinţe emise de O.A.M.G.M.A.M.R. (Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor si Asistentelor Medicale din Romania). 

Eliberarea apostilei se realizeaza de catre institutia prefectului din judetul in care:

 titularul actului sau sotul/sotia ori o ruda pana la gradul II a acestuia are domiciliul/ultimul domiciliu sau 

 emitentul actului are sediu.

Pentru informaţii suplimentare, vă recomandăm să accesaţi pagina web a Ministerului Afacerilor Interne www.mai.gov.ro 

(http://www.mai.gov.ro/documente/aparat_central/informatii%20apostila.pdf)

 

2. Documente emise în străinătate

Documentele preluate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României de la solicitanţii aflaţi în afara graniţelor statului român se transmit Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti, care după eliberarea apostilei, le remite misiunii diplomatice ori oficiului consular. Operaţiunile privind transmiterea şi restituirea documentelor se realizează prin Ministerul Afacerilor Externe.

Recomandăm să consultaţi ambasadele şi consulatele române din ţara în care vă aflaţi, precum şi autorităţile locale ale acelei ţări, pentru a afla cu exactitate care este regimul actelor oficiale româneşti.

 

      

 

FESTIVALUL FRANCOFONIEI 2017

20.02.2017

Ambasada României la Oslo, în calitate de partener al FESTIVALULUI FRANCOFONIEI OSLO 2017, vă invită la evenimentele din…

Filmul Bacalaureat / Den store prøven în cinematografele din Norvegia

14.02.2017

Începând cu 17 februarie 2017, filmul Bacalaureat (Den store prøven / Graduation) al regizorului Cristian Mungiu va…

Programul Secției Consulare

01.02.2017

Începând cu data de 3 februarie 2017, Secția Consulară a Ambasadei României la Oslo are următorul program de lucru cu…

Ghidul lucrătorilor români în Norvegia: informații utile

04.01.2017

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) din România a editat recent Ghidul lucrătorilor români în Norvegia: informa…